| Data aparitiei: 27.06.2011 | Manuela Gheorghiu-Brânaru, Inst. "Marius Nasta"
Coinfecția HIV-TBC reprezintă o problemă imediată și gravă de sănătate publică și o amenințare socio-economică, în particular în țările în curs de dezvoltare. Apariția epidemiei de SIDA a venit să modifice datele epidemiologice și cele clinice ale bolii TBC.
Tuberculoza este principala responsabilă pentru decesul persoanelor afectate de HIV. Cu un tratament eficient, corect și complet, tuberculoza poate fi vindecată, HIV poate fi stabilizat, iar viețile pacienților pot fi salvate.
Persoanele seropozitive au un risc de 50% mai mare de a dezvolta TBC.
Amploarea și importanța pandemiei HIV/AIDS nu poate fi înțeleasă fără a reconsidera interacținea între HIV și TBC. Această relație este sinergică. HIV multiplică problemele tuberculozei pentru indivizi și comunitate, iar tuberculoza complică dezvoltarea infecției HIV.
În multe țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, TBC-ul este cea mai frecventă boală oportunistă asociată cu HIV. Imunodeficiența provocată de HIV reprezintă cel mai important factor de risc pentru infectarea sau reactivarea TBC.
Riscul de a dezvolta TBC pulmonară la primoinfectații cu BK este de 0,01 – 0,1%. Acest risc crește la 20 % în caz de asociere a infecției cu HIV. În plus, Mycobacterium tuberculosis este mai virulent decât alți agenți patogeni oportuniști din cadrul infecției cu HIV și cunoscuți ca agenți etiologici ai unor infecții latente. De aceea tuberculoza reprezintă una dintre cele mai frecvente asocieri clinice în SIDA.
În cazul coinfecției, tuberculoza poate reprezenta primul semnal al deteriorării imune